Învățămîntu’ ca politica care o avem. Ce?

Harry Belafonte, unul dintre cei mai mari cîntăreți americani declara prin anii ‘80: “Acum știu că nu e corect să spui „Matilda she takes me money and run Venezuela…” dar pînă să îmi dau seama de asta, eram, deja, milionar…” Desigur, Belafonte dădea aici o probă de auto-ironie fină. Era un promotor al muzicii din Caraibe, accentul și felul de a vorbi de acolo veneau la pachet. N-avea de unde să știe însă că, peste ani și la cîteva mii de kilometri distanță, legătura asta între greșelile de gramatică și milioane va funcționa atît de bine.

Să ne înțelegem bine, de la început: oricare dintre noi poate face greșeli cînd vorbește liber sau cînd citește cu voce tare. Mie, cînd fac asta în fața a mai mult de un om, mi se taie picioarele. Mă apucă bîțîielile, uit să respir, în fine, mi-e o teamă de îmi vine să îmi arăt talentele de atlet. De aceea, nu citesc nimic cu voce tare în public… decît, poate, foarte rar. Și mai puțin, nu mi-aș permite să dau lecții despre școală, învățămînt, reformare.

În țara mea sînt însă cîțiva oameni care nu numai că își dau cu părerea, dar sînt plătiți (și) pentru asta și mai au și puterea de a schimba ceva. Cum să îi cred? Pentru multe din citatele care urmează, trebuie să le mulțumesc jurnaliștilor de la Academia Cațavencu, muuult mai inteligenți decît mine. Poftiți: Marian Vanghelie: Nu se compară Guvernul Adrian Năstase cu ce avem acum ca comparație. Mircea Geoană: Și limita PSD-ului a ajuns la sfîrșit. Traian Băsescu : „Eu m-am întîlnit cu foarte mulţi turişti anul acesta (…) De multe ori mă duceam cu soţia intenţionat să petrecem o oră, o jumătate de oră, exact să luăm percepţiile lor.“ Crin Antonescu: „Pe zi ce trece am mai puţine motive să am vreun motiv de îndoială.“ Emil Constantinescu: „De asta sînt chemat, să vorbesc din experienţa mea, nu prin fraze, ci prin vorbe.“ Gheorghe Pogea: „Pentru clarificarea aşa-ziselor, între ghilimele, cheltuieli oarecum dubioase…“ Ecaterina Andronescu (ministrul Educaţiei şi Cercetării, fost): „Mă exprim speranţa c-o să fie bine.“

Despre cîțiva dintre cei de mai sus – nu spui care – se zice că ar fi făcut milioane. Deh, niște cîrcotași. Despre cei mai mulți, aceiași cîrcotași susțin că n-ar fi greșit doar așa, o dată, de două ori. “Care este” a intrat de ceva vreme în folclor, așa cum “pe care” își face, încetișor, ieșirea din limba română. Problema n-ar fi atît de gravă dacă oamenii aceștia n-ar avea sau n-ar fi avut un cuvînt de spus despre Învățămîntul românesc. Și nu unul oarecare.

Care e riscul? Să vă spun o istorioară. Stăteam la coadă la bilete pentru un film. Lîngă mine, un băiat de 18 ani (știu sigur, că tocmai își luase permisul, primise mașină cadou de la părinți și avusese primul accident. Mi-a mărturisit toate astea, mie și celor vreo sută de oameni din jur.) Copilul ăsta vrăjea două fete (probabil că de asta mă iau de el…) Și au ajuns, la un moment dat, la lucruri serioase: “bă, profesorii ăștia sînt niște nenorociți! Auzi, să vrea salarii mai mari! Păi profa mea de mate care o am la meditații am făcut un calcul odată si cîștigă cam 160 de milioane de lei pe lună numa că stă cu noi. 4 mii de euro mi se pare ok. Și nici nu face nimic cînd ne dă teste, stă și joacă cărți! Și-acuma vrea salarii mai mari.”

Pe cuvîntul meu de onoare că m-am îngrozit în clipa în care mi-am dat seama că băiatul ăsta, peste vreo 5 ani, ar putea ajunge în vreo firmă în care ar da peste mine. Și groaza a prins aripi cînd m-am gîndit că, asemeni lui, sînt cîteva mii. În fiecare an. Dar, ce mai contează? Nu prea știe să vorbească și mai are și probleme legate de chestia aia… cum îi zice, bă, că au dat și ăștia la teve… respect, așa, bravo frăție! Ce i se poate întîmpla cel mai rău acestui adolescent, peste cîțiva ani? Să vină Matilda să-i ieie banii…

PS. Noul ministru al Învățămîntului (îmi cer scuze, Educației, Cercetării și Inovării, ceea ce explică multe), Emil Boc, a dat o declarație la preluarea mandatului. Citez din “Gîndul”: “Acum avem internetul. Ceea ce trebuie să-i învăţăm pe elevi este să dobândească acele competenţe pe care le au şi colegii lor din Uniunea Europeană”.

u ok? Mă exprim speranța că da.

Advertisements

4 thoughts on “Învățămîntu’ ca politica care o avem. Ce?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s