Nunta tradiţională românească în viziunea Reuters: pe muzică ţigănească

“În satele din Ungaria şi România, la o nuntă adevărată, oamenii poartă costume tradiţionale şi dansează pînă dimineaţa. Pe muzică ţigănească.”

Am tradus şi adaptat (cum pe vremuri făcea doamna Irina Margareta Nistor la filmele de pe VHS) un reportaj Reuters despre “un festival al cavalerilor de onoare şi al tradiţiilor de nuntă” care se ţine într-o localitate maghiară, la graniţa cu România.

“Maghiarii şi românii au avut parte de conflicte şi tensiuni în istoria lor, dar relaţiile în interiorul micilor comunităţi de frontieră cum ar fi Pocsaj sînt de prietenie.” Măi, să fie… e ca un pod de flori! Îmi imaginez deja zîmbete înflorind pe feţele Pocsajenilor, dovezile de altruism, prietenie şi, normal, bună vecinătate.

Reportajul Reuters aduce mărturia unui român get-beget în sprijinul acestei afirmaţii: “Simt că am primit un foarte cald bun-venit aici şi simţim acelaşi lucru pentru maghiari.” Cum credeţi că îl cheamă pe românul nostru? Nu vă chinuiţi, vă spun eu: Bodja Kalin. (îi rog pe cunoscători să ne spună cum se zice).

Reportajul continuă cu un scurt şi interesant istoric al “Cavalerului de onoare”. A început în Germania, cavalerul de onoare trebuia să fie… mă rog, nu despre asta vroiam să vorbesc, ci despre superficialitate. Că nu pot acuza de prostie pe cineva care lucrează pentru Reuters!

Şi dacă ce-aţi citit pînă acum nu vi se pare deajuns, uitaţi aici:
“În România, fetiţele încep adesea să îşi pregătească nunta de la 6 ani şi strîng comorile pentru lada de zestre.” Nu-mi plac prescurtările, da’ dacă mi-ar plăcea aş zice WTF?????

PS. Sînt băimărean. Am mulţi amici unguri. Am avut o mulţime de colegi maghiari. Urăsc superficialitatea. Poate mai mult decît prostia.
Nu merg la nunţi decît rar. De aceea vreau să cred că în Maramureş, la o nuntă tradiţională, nu dansează nimeni pe muzică ţigănească pînă dimineaţa.

Advertisements