Cameraman de nunți devenit producător de televiziune

Cîndva, am filmat o nuntă. Am filmat o nuntă o dată, așa ar fi mai corect.

Eram student și munceam, în același timp, la TV Sigma, una dintre primele televiziuni din București. Era pe la începutul anilor ’90. Pentru cititorii mai tineri, vorbesc despre sfîrșitul secolului trecut.

Nu mai știu exact cum am ajuns să fac asta. Un coleg m-a întrebat dacă vreau, avea pontul, camera și n-avea timp. Eu n-aveam pontul sau camera, însă aveam timp destul. A, și n-aveam bani…

Nunta s-a întîmplat undeva lîngă București. Așa că nașul m-a luat cu mașina din oraș, m-a dus frumos în satul al cărui nume nu mi-l amintesc și mi-a arătat casa, cortul imens și restul gospodăriei. Așa a început aventura mea de cameraman de nunți.

Nu prea știam ce trebuia să fac. De fapt, între noi fie vorba, habar n-aveam ce așteptau oamenii aceia de la mine. Așa că am filmat ce și cum am crezut eu de cuviință.

Nici nuntașii nu cred că aveau mai multă experiență decît mine, pentru că au vrut să vadă ce am filmat imediat după petrecerea de sîmbătă, din timpul zilei. Îmi amintesc că au fost atît de mulțumiți de ce au văzut încît mi-au „prelungit” contractul cu încă o zi, rugîndu-mă să filmez și petrecerea de a doua zi. Ba mai mult, m-au întrebat dacă mă pot recomanda altor viitori nuntași.

Cred că am acceptat și partea cu recomandarea. Așa cum acceptasem și banii (deloc puțini pentru un student cu buzunarele veșnic goale) și masa și găzduirea, toate foarte bune. Și, mai ales, venite atunci cînd aveam cea mai mare nevoie. Pentru că, pe vremea aceea, aveam tot timpul nevoie de bani, casă și masă.

Duminică am predat caseta, pupături și zîmbete și mulțumiri, m-am urcat în mașina nașului, am ajuns la București, pupături și zîmbete și mulțumiri, am predat camera, pupături și mulțumiri și gata. Asta a fost.

Am filmat o nuntă. Odată. O dată.

Apoi m-am apucat de știri și nu m-am mai lăsat. Și știu, cumva, că voi rămîne aici indiferent de ce va fi.

N-am mai filmat niciodată nunți.

Iar dacă îmi va mai propune cineva vreodată să filmez vreo nuntă, nu cred că voi spune nu.

Doar că voi întreba dacă vrea o știre pe scurt, un off, un reportaj sau un documentar.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s